Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 10 noiembrie 2010

Scrisoare catre generatie

Credinta se pierde cand nimeni nu te asculta , se pierd multe ... ma pierd pe mine .
Pe tine te-am pierdut deja , dar nu regret caci noi doi suntem tot impreuna dar separat . Si daca imi iei trupul , mintea , pasiunea , viata ... iubirea mea ramane eterna caci sufletul meu nu moare .
Privesc la copiii acestor zile si imi vine sa plang . Cum am putut sa dau cu piciorul atator trairi , sentimente , glume , plimbari , jocuri sau imbratisari ?
Vreau sa fiu copil iarasi , sa ma iubeasca toti si sa fiu iertat de orice greseala pe motiv ca sunt mic si nu inteleg .
Vreau sa ma trezesc dimineata si sa ma gandesc la o strategie infiorator de exacta la ratele si vanatorii .
Nu imi doresc , cum de altfel niciodata nu mi-am dorit sa ma uit in acelasi loc mereu , sa nu privesc in fata si sa ma uit in spate doar ca sa ma amagesc cu momentele de fericire totala ce le-am pierdut asemeni unui fluture strans in palma cu prea multa dragoste.
Mi-as dorii atat de mult sa intorc clepsidra prafuita a vietii mele si sa o iau iarasi de la capat ,dar cine poate face asta ? Dumnezeu ? In niciun caz .... El s-a ocupat cu a noastra creare probabil dar deciziile proaste , bune , inspirate sau pur si simplu distructive ne apartin in totalitate . Viata e doar o dulce autodistrugere .
Revenind la subiectul "eu" ce as mai putea sa spun ? Ca sunt in continuare indragostit de o fantoma ce imi urmareste fiecare pas , ca plang in continuare desii incerc sa fiu indiferent fata de orice interventie divina a zeilor mei ? In continuare sunt atat de dorinic de moarte incat nu inteleg de ce nu o aduc singur .
Simplu , sunt atat de indragostit de tine incat te urasc atat de tare si cred ca daca as murii ti-as da pur si simplu un cadou mult prea pretios ce altii nu il pot avea , viata mea . Dar in definitiv tu esti iubirea vietii mele si deci poate si viata mea a devenit persoana , o a doua persoana care te iubeste atat de mult ca nu vrea sa te paraseasca .
Cate ar mai fi de spus , dar oricate cuvinte as rostii nu pot explica ce e in mine cand imi vad fata imbatrinita de substante cum devine pe zi ce trece tot mai acra si cum copilaria mea s-a pierdut intr-o hartie cu un carton la capat , intr-o bancnota ce respira aer alb , cum s-a comprimat intr-o pastila .
Mi-am pierdut dorinta de a exista ... in orice caz  mi-as dorii atat de mult sa citeasca cineva ce am scris aici , caci nu sunt cuvinte care pur si simplu sunt scrise cu scopul unei "vaicareli" simple , incerc cu fiecare litera scrisa sa ii fac pe cei ce citesc sa gandeasca , sa nu faca greselile mele .
In fine , imi pare rau de sentimentalisme dar asta sunt uneori .
O bucata de gheata ce se topeste dupa bautura plina de tarie numita dragoste .
Iubirea e ca alcoolul : Te imbata si te face sa te simti perfect , dar cand iubesti prea mult poti ajunge in coma alcoolica sau de ce nu , la moarte
                                 Noapte buna Prieten Drag

Un comentariu: