Totalul afișărilor de pagină

duminică, 20 mai 2012

Floare albastra

Comunicam de parca am fi asezat propozitiile pe cuvinte in palete ,
Si ne-am obosii privire privindu-le ca un artist ,
Cazut in frica mortii culorilor pe indelete ,
Intr-un peisaj sumbru si trist ...


Monstrul sacru al crimei noastre fata de natura ,
Eu eram un print prostanac ce fugea de sentimente ,
Tu, o copila prea matura ,
Amandoi eram un cuplu simplu invelit in seminte de datura .


 Dureau zilele cand nu erai , sa-mi curgi prin vene ca un rau ,
Sec era sevrajul buzelor tale in diminetele pustii ,
Mi-era atat de greu fara zambetul si mirosul tau ,
Asteptam ca un copil clipa in care ai sa vi .


Dar n-ai venit , si-ai renuntat la mine , cu nimic mai special de un davist ,
Preconceput ca anti-material pornografic si mai mult invelit in stele ,
Un creier bland , o voce sumbra si-un zambet rece si trist ,
Te-am considerat pe tine , fiara , iubirea vietii mele .


Abia cand  hilarul scenariu al unei relatii regizate s-a-ncurcat in detalii ,
Iar purul si fermecatorul adevar ca in filmele proaste cu drama-n comedie ,
Am ajuns intr-un final al lungilor travalii ,
Si-am plans , am plans enorm de durere , vroia sa te iau sotie ...


Spre finalul vietii mele , unde ma situez acum , parca obosit de lupta ,
Am strans randuri de cerneala rupta din povestea noastra ,
Iar cand voi pasii in prapasie , mort si cu tampla supta ,
Vei ofilii si tu , distinsa floare-albastra .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu