Totalul afișărilor de pagină

marți, 16 aprilie 2013

Pour Anaigroeg 3

De ce sa ne impletim sufletele in juraminte ?
Sa ne zabovim fiecare in a fiecaruia minte ...
Iubirea nu moare , omoara suflete pentru nemurirea ei ,
Iubirea e arma , e scut , e medicament pentru zei ...

In finitiv orice om cu capul tintuit de umeri in drumul lui spre nori 
Stie ca sa iubesti depinzi de pasteluri de culori ,
De cunostinta unei eventuale orori ,
De suferinta despartirii iminente asemanatoare unei tumori ...

Eu nu iubesc cat as vrea , nu sunt iubit cum ma mint ,
Nu simt ca sunt important pentru nimic , ma simt ilicit zdrobit ,
Sunt indragostit de tine de starea ta de bine
Tu nu iubesti decat cand dormi , si-atunci nu pe mine ... in fine .

De ce sa fiu adaugat in trecut ?
Sa plang surd ca intr-un film mut ?
De ce sunt ceea ce sunt si implicit ,
De ce mi-e dor de tine , te iubesc si te-am iubit ?

Decide-mi tu viitorul caci din al meu punct de vedere ,
Orice clipa fara tine ma ingroapa in dor si jale ,
Vorbeste-mi tu cu mintea si inima de mangaiere ,
Caci nu mai simt placere si toate-mi sunt banale ...

Ai fost o stea incrustata in ochii mei , cu buzele tale voluptoase ,
Ai fost , dar nu mai esti , la fel si clipele frumoase ,
La fel si eu sunt disparut in existenta si mahnire ,
Nu-s mort , exist , dar Doamne sunt nerorocit de iubire ...

N-am ingeri pazitori , ori stele norocoase ,
N-am sanse sa te uit , renunt la tot ce e legat de noi ,
Renunt la mine si la tine , la clipele frumoase ,
Renunt la viata , m-ai distrus ... iubeste tu pentru amandoi ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu